Sari la conținut
Labugen

Cum îl ajuți pe copil să recupereze materia rămasă în urmă

Când un elev din clasele IV–VIII (aproximativ 10–14 ani) a rămas în urmă la mai multe materii, începe cu un inventar făcut cu calm: notați lucrările lipsă, termenele și golurile care blochează învățarea lucrurilor noi. Apoi stabiliți prioritățile și împărțiți recuperarea pe patru săptămâni, în blocuri scurte de 25–30 de minute și cu cel mult două materii pe zi.

Redacția Labugen ·

Reclamă

Cum îl ajuți pe copil să recupereze când a rămas în urmă la mai multe materii?

Când golurile s-au adunat la mai multe materii, nu încerca să repari totul deodată. Află mai întâi exact ce lipsește, ce are termenul cel mai apropiat și de ce abilități e nevoie pentru lecțiile de acum.

Planul pe scurt:

  • faceți lista restanțelor din caiete, din catalogul electronic sau de pe platforma școlii și din observațiile profesorilor;
  • alegeți 2–3 obiective prioritare pentru prima săptămână;
  • lucrați în blocuri de 25–30 de minute, la cel mult două materii pe zi;
  • o dată pe săptămână, verificați ce s-a încheiat;
  • dacă planul nu ajunge, cereți școlii un sprijin concret.

Nu judeca situația doar după note. Un elev poate avea în același timp o temă lipsă la limba română, fracțiile neînțelese și un test restant la biologie. Fiecare problemă cere un alt răspuns.

Pasul 1. Cum faci un inventar calm al restanțelor?

Începe cu o listă, nu cu reproșuri. Așezați-vă împreună și verificați caietele, manualele, catalogul electronic sau platforma școlii, testele anunțate și lucrările nepredate.

Împărțiți o foaie în trei coloane: materia – ce lipsește – termenul sau pasul următor. Dacă ceva nu e clar, elevul îl poate întreba pe profesor. Când lucrurile par foarte haotice, luați legătura cu dirigintele (sau cu învățătorul, la clasa a IV-a) și cu profesorii de la materiile respective.

O discuție utilă sună mai degrabă așa: „Hai să vedem ce e de făcut și de unde să începem”, nu așa: „Cum ai putut să lași să se ajungă aici?”. Scopul primei zile este să faceți harta problemei, nu să recuperați o lună întreagă.

Alege materialele potrivite clasei în care este acum elevul: clasa a IV-a, clasa a V-a, clasa a VI-a, clasa a VII-a sau clasa a VIII-a.

Pasul 2. Cum stabilești prioritățile fără să recuperați totul deodată?

Începeți cu golurile care blochează învățarea nouă sau au un termen clar. Nu toate restanțele au aceeași importanță.

La matematică, bazele trebuie adesea reparate înainte de capitolul următor. Dacă un elev de clasa a IV-a nu înțelege fracțiile, lecțiile de mai târziu pot fi mai grele. Înainte de procentele din clasa a VI-a, verificați dacă elevul lucrează ușor cu fracțiile și înțelege relația dintre parte și întreg. Înainte de ecuațiile mai dificile din clasa a VII-a, calculul de bază, inclusiv cu fracții, trebuie să fie destul de sigur.

A doua prioritate sunt lucrurile cu termen: o temă restantă, refacerea unui test sau pregătirea pentru următorul test. Pe locul trei vin golurile care nu blochează lecțiile curente, dar merită trecute în planul săptămânilor următoare.

Nu încerca să repari cinci materii într-o singură seară. Pentru prima săptămână alegeți câteva obiective concrete, de exemplu „recuperez două lecții la matematică”, „predau tema la istorie” și „exersez o regulă de ortografie”. Dacă problema e la limba română, începeți cu o zonă îngustă, cum ar fi ortografia în clasa a IV-a.

Pasul 3. Cum construiești un plan de recuperare pe 4 săptămâni?

Planul trebuie să fie destul de scurt cât să încapă după o zi obișnuită de școală. Începeți cu blocuri de 25–30 de minute, despărțite de o pauză scurtă, și cu cel mult două materii pe zi.

Săptămâna 1 – ordine și închiderea golurilor celor mai urgente. Faceți lista, terminați lucrările care au termen și începeți cu o bază esențială.

Săptămâna 2 – refacerea bazelor. Exersați abilitățile care fac lecțiile noi ușor de înțeles. E mai bine să faceți mai puține exerciții și să înțelegăți de unde vin greșelile.

Săptămâna 3 – legarea recuperării de lecțiile curente. Folosiți o parte din timp pentru golurile vechi și o parte pentru materia de acum, ca să nu apară goluri noi.

Săptămâna 4 – verificare și ajustări. Încercați o sarcină scurtă fără ajutor, verificați catalogul electronic sau platforma școlii și hotărâți ce goluri sunt închise și care au nevoie de un plan nou.

De exemplu: luni matematică și limba română, marți o limbă străină și istorie, miercuri matematică și biologie. Joia poate fi dedicată temelor curente, iar vinerea unei scurte verificări a progresului. Nu e vorba de un orar rigid, ci de mai puțin haos.

Cum verifici progresul fără să-l asculți zilnic?

Verificați progresul o dată pe săptămână, după lucrările terminate și după cât de independent a devenit elevul. O notă singură nu arată imediat dacă o bază a fost refacută.

O dată pe săptămână, răspundeți împreună la patru întrebări:

  1. Ce s-a terminat?
  2. Ce poate face acum elevul singur?
  3. Unde mai apare aceeași greșeală?
  4. Ce contează cel mai mult săptămâna viitoare?

Education Endowment Foundation descrie învățarea autoreglată eficientă ca pe planificarea, monitorizarea și evaluarea propriei munci. Lăsați-l pe elev să bifeze singur obiectivele îndeplinite, în loc să urmeze doar instrucțiunile părintelui.

Care este rolul părintelui în recuperarea materiei?

Rolul principal al părintelui este să ajute la organizarea muncii, nu să devină profesorul tuturor materiilor. Poți ajuta la stabilirea ordinii, la găsirea materialelor, la păstrarea timpului de lucru și la amenajarea unui loc liniștit.

Dacă nu cunoști subiectul, nu încerca să refaci din memorie o lecție întreagă. Ajută-l pe copil să pregătească o întrebare precisă pentru profesor, de exemplu: „Nu înțeleg de ce, în exemplul acesta, fracțiile trebuie aduse la același numitor.”

Dacă cel mic se opune învățatului, vezi ce să-i spui copilului când nu vrea să învețe. Dacă scopul este mai multă independență, vezi cum motivezi copilul să învețe fără să-i tot amintești.

Când să ceri sprijinul școlii?

Cereți sprijin atunci când elevul tot nu înțelege bazele importante, în ciuda muncii regulate, restanțele continuă să crească sau nu vă este clar ce anume așteaptă profesorul. Începeți cu profesorul materiei respective sau cu persoana care coordonează clasa elevului, de obicei dirigintele.

Întrebați ce sprijin oferă de fapt școala, de exemplu consultații cu profesorul, ore de recuperare în grupuri mici, ajutor pentru tehnici de învățare, meditații sau alte forme de sprijin. Ce este disponibil diferă de la o școală la alta și de la o țară la alta, așa că porniți de la variantele care există în zona voastră și de la nevoile identificate ale elevului.

Dacă dificultățile sunt persistente, privesc mai multe domenii sau vin împreună cu o anxietate puternică, evitarea școlii ori probleme evidente de concentrare, discutați cu școala și cu un specialist potrivit din educație sau din sănătate. Nu stabiliți cauza doar pe baza notelor.

De ce fac somnul și sănătatea parte din planul de recuperare?

Nu construi planul de recuperare pe seama somnului. Un elev care lucrează până noaptea târziu poate avea a doua zi mai multe probleme cu atenția și cu memoria.

CDC arată că copiii de 6–12 ani au nevoie, în general, de 9–12 ore de somn la 24 de ore, iar adolescenții de 13–18 ani, în general, de 8–10 ore. Somnul suficient sprijină concentrarea și felul în care copilul se descurcă la școală.

Dacă cel mic este mereu epuizat, se plânge de dureri, are probleme cu somnul sau o problemă de sănătate îl împiedică să învețe, tratați asta ca pe un subiect separat, de discutat cu un medic. Un plan pentru școală nu poate ține locul unei evaluări medicale.

Problema → ce faci săptămâna aceasta

Problema

Ce faci săptămâna aceasta

Nu știți câte lucrări lipsesc

Verificați caietele, catalogul electronic sau platforma școlii și termenele; întrebați profesorii care goluri contează cel mai mult

Câteva note mici la matematică

Identificați un gol de bază și exersați-l în 3 blocuri scurte

O lucrare restantă cu termen

Programați-o înaintea lucrurilor care nu au termen

Elevul învață mult timp, dar ține minte puțin

Scurtați blocurile și, după fiecare, faceți un exercițiu fără ajutor

Fiecare zi se termină cu un conflict

Limitați planul la cel mult două materii și stabiliți o oră clară de final

Golurile nu se micșorează în ciuda muncii regulate

Vorbiți cu profesorul sau cu persoana de contact din școală despre sprijin suplimentar

Ce greșeli să eviți când recuperați materia?

Cel mai dăunător este un plan care nu poate fi ținut mai mult de câteva zile.

  • Nu recuperați toate materiile în fiecare zi.
  • Nu măsurați succesul doar prin note mai bune.
  • Nu face în locul copilului temele pe care trebuie să le facă singur.
  • Nu-i lua din somn și din odihnă ca să „recupereze tot”.
  • Nu aștepta luni întregi ca să vorbești cu școala dacă golurile importante nu se micșorează.

Surse

Pasul următor

Încearcă acasă — gratuit, fără cont

Întrebări frecvente

De unde începi când copilul a rămas în urmă la mai multe materii?
Mai întâi notați toate lucrările lipsă și termenele, apoi identificați golurile care blochează învățarea curentă sau care sunt cele mai urgente. Nu începeți încercând să recuperați totul în paralel.
Cât timp pe zi ar trebui alocat recuperării?
Un punct de plecare practic sunt blocurile scurte de 25–30 de minute, cu pauze, și cel mult două materii pe zi. Planul trebuie să lase totuși timp pentru temele curente, pentru odihnă și pentru somn suficient.
Trebuie părintele să explice singur fiecare lecție pierdută?
Nu. Părintele poate organiza planul, poate găsi materiale și poate ajuta la pregătirea întrebărilor, dar nu trebuie să țină locul profesorilor la mai multe materii. Dacă bazele nu sunt clare, cereți ajutorul școlii.
Cum îți dai seama dacă planul de recuperare funcționează?
O dată pe săptămână, verificați ce s-a terminat, ce poate face acum elevul singur și ce greșeli se repetă în continuare. Pe baza acestei treceri în revistă stabiliți prioritățile pentru săptămâna următoare.
Când ar trebui să anunți școala că îi e greu copilului să recupereze?
Vorbiți cu școala atunci când golurile importante nu se micșorează în ciuda muncii regulate, elevul tot nu reușește să urmărească lecțiile curente sau restanțele continuă să crească. Întrebați ce forme de sprijin la învățătură există în școală sau în zonă.
Reclamă