Sari la conținut
Labugen

Dsungaripterus lângă un pârâu cu apă sărată

Planșa de colorat arată un Dsungaripterus cu ciocul curbat, traversând terenul crăpat de lângă un pârâu cu apă sărată.

Un Dsungaripterus cu ciocul curbat merge în patru labe pe solul crăpat al unei câmpii sărate.
Dsungaripterus lângă un pârâu cu apă sărată
Imprimă Descarcă PNG

Format A4 (orizontal), contururi negre pe fond alb · pentru acasă și pentru școală

Reclamă

Toate planșele de colorat: Planșe de colorat cu reptile zburătoare și marine

Mai multe din această categorie

Planșe asemănătoare: Planșe de colorat cu reptile zburătoare și marine

Pasul următor

Ce altceva mai poți printa? Gratuit, fără cont

Dsungaripterus pe câmpia sărată

Reptila zburătoare merge în patru labe pe suprafața uscată și crăpată a unei câmpii sărate din apropierea coastei. Alături se află un curs de apă sărată, parte a mediului în care animalul își putea căuta hrana. Dsungaripterus se recunoaște după creasta de pe cap, vârful curbat în sus al ciocului și fălcile adaptate la spargerea învelișurilor tari.

Curiozități despre hrănirea pe țărm

Partea din față a ciocului nu avea dinți și putea ajuta animalul să scoată prada din mâl sau dintre crăpături. Mai în spate, fălcile aveau dinți lați și tociți, potriviți pentru zdrobirea cochiliilor moluștelor și a carapacelor crustaceelor. Pe uscat, pterozaurii își pliau aripile și foloseau atât membrele din față, cât și picioarele din spate pentru deplasare.

Culorile naturale ale animalului și mediului sărat

  • Corpul lui Dsungaripterus: culoarea reală nu este cunoscută; bejul nisipiu, cenușiul deschis sau galbenul stins sunt variante plauzibile
  • Creasta capului: nuanțe ipotetice de brun-deschis, ocru sau gri
  • Ciocul: tonuri de fildeș, brun sau galben-os
  • Solul câmpiei sărate: alb-cenușiu, bej-pal și brun-prăfuit
  • Apa sărată: albastru-deschis, verde-albăstrui sau verde tulbure, în funcție de sedimente
Întrebări și răspunsuri

Întrebări și răspunsuri

De ce avea Dsungaripterus un cioc atât de neobișnuit?
Vârful ridicat și lipsit de dinți putea desprinde animale mici din mâl sau din crăpături. Dinții puternici din spatele fălcilor zdrobeau apoi învelișurile tari.
Pterozaurii puteau merge pe sol?
Da. Urmele fosilizate arată că numeroși pterozauri se deplasau în patru labe, sprijinindu-se pe picioarele din spate și pe membrele anterioare care susțineau aripile.
Unde își căuta hrana Dsungaripterus?
Anatomia fălcilor sugerează că se hrănea în zone cu apă puțin adâncă, pe întinderi de mâl și în alte medii de coastă unde trăiau animale cu cochilie sau carapace.
Reclamă